Locuitorii din vechime trăiau în păduri seculare fără margini, așezați cât mai aproape de o sursă cu apă, pârâul Strașnic: „Satele, când s-au format, au căutat apa mai întâiu, între alte condițiuni de viață; pentru aceasta, cele mai multe din satele României sunt așezate pe malurile sau în valea râurilor și râulețelor… au ales așezarea lângă văi ce au apă din isvore sau în malurile cărora le-a fost cu putință ca să facă fântâni”. – N. Manolescu, Igiena țeranului. Locuința, iluminatul și încălditul ei. Îmbrăcămintea, încălțămintea. Alimentațiunea țeranului în deosebite epoce ale anului și în deosebitele regiuni ale țerei, Lito-Tipografia Carol Gobl, București, 1895, p. 9-10.
Numele satului Albești provine de la primul proprietar cunoscut, Ioan Albul, din numele căruia derivă Albeștii. În arhivele Episcopiei Hușilor am descoperit un document lămuritor: „După datele pe care le avem de la bătrânii satului, această așezare ar data de pe timpul lui Ștefan cel Mare sau chiar mai veche, de pe timpul lui Alexandru cel Bun. În acele timpuri, satul ar fi fost așezat pe valea râpii Crăciuneștilor, lângă actualul sat Crasna, dar din cauza prădăciunilor turcești și tătărești, satul s-a mutat în codru pe valea Chirtoacă, dându-i-se numele de Albești de la numele unui copil din familia boierească Albu”. – Arhiva Episcopiei Huși, fond Parohia Albești I, dosar 3/1968, p. 1.
Cunoaștem faptul că dealurile satului sunt locuite de peste două milenii, în zona Vladnic fiind prezentă Cetățuia-Vladnic, o fortificație din pământ construită în secolul V î.Hr. Arheologii și cercetătorii au stabilit că cetatea a fost locuită între secolele V-III î.Hr., dar s-au descoperit și urme ale unei locuiri mai târzii, în primele secole d.Hr. Ce scop a avut această cetate: „În cadrul măsurilor de apărare luate de populația traco-getică de pe teritoriul Moldovei, atât împotriva raidurilor scitice din sec. IV î.Hr. cât și eventual cu scopul prevenirii pericolului bastarnic din sec. III î.Hr.” Profesorul Ion Diaconu aduce în discuție câteva documente care atestă locuirea cetății și mai târziu, în secolele V-VI. Cu siguranță, putem spune că zona Vladnic a fost locuită din cele mai vechi timpuri, dar și alte zone de pe întinsul satului, despre vestigiile arheologice am vorbit mai multe în capitolul dedicat acestui subiect.
Sursa de unde puteți găsi mai multe citate: Cartea COMUNA ALBESTI Istorie, Cultura și Oameni de Alexandru Profiri
